Dragostea si..kilogramele

[clara25]

Voiam de mult sa postez un astfel de subiect oarecum delicat..Cum ne influenteaza kilogramele in plus viata amoroasa?...Categoric ca ne simtim mai putin frumoase,mai putin dorite din cauza complexelor care se creeaza..dar este oare un motiv suficient ca iubirea celui de langa noi sa se diminueze in functie de nr kilogramelor in plus? Am trait o iubire de vis alaturi de cel care este tatal copilului meu...pana cand de la 63kg cat aveam la inceput cand ne-am cunoscut am ajuns la 94 de kg dupa nastere...au trecut deja 15 luni decand Sacha e langa noi si depresia care s-a instalat din cauza kg se adanceste..am incercat fel si fel de regimuri si nici un rezultat.Pe langa nemultumirea si disperarea vis-a-vis de propia persoana ma confrunt cu o respingere fizica totala din partea iubitului meu si asta decand eram insarcinata prin primele luni..au trecut un an si 8 luni decand nu mai exista intimitate intre noi,nici macar saruturi,totul se rezuma la afectiuni ca intre frate si sora..magia,vraja aceea sublima care o simteam intre noi,iubirea aceea nebuna s-au dus... Cum v-au afectat pe voi kg in plus?Toate frustrarile care le simt,toata nefericirea aceasta cred ca provin din lipsa insatisfactiei sexuale,a refuzului lui...Cum se impaca dragostea si kilogramele intr-o relatie? Clara si [bb] Sacha

[ancuta06]

Clara, imi pare rau de cele prin care treci. Poate ca in timpul sarcinii a refuzat sa faca dragoste cu tine de frica. Desi nu toti recunosc, sunt barbati carora prezenta copilului in burtica la mami le provoaca un sentiment ciudat, de frica, de rusine....Apoi, banuiesc totusi ca schimbarile au fost prea multe pentru el, si, obisnuit fara sex, a continuat tot asa, deoarece s-a format o distanta intre voi, din timpul sarcinii. Dar, ma intreb, oare de atata timp, el chiar nu simte nevoia de sex? Stiu un caz concret, al uneia dintre surorile mele, care s-a ingrasat tot 30 kg in timpul sarcinii, acum copilul are 1 an si 8 luni si ea tot nu a slabit. Divortul a avut loc la 9 luni de la nastere. Nu au fost de vina numai kg in plus, cred, dar au contribuit. Nu stiu ce sfat sa-ti dau, astept sa spui mai multe despre sotul tau, daca vrei, ca sa-mi pot forma o parere despre el. Voi ati stat de vorba despre absenta sexului? Ce are el de spus? Ancuta & [copil] Martijn, (24.10.2003) http://community.webshots.com/user/Busch_family

[aissa]

Fetelor, din pacate pentru mine eu m-am ingrasat 30 de kg fara sa fiu gravida, de fapt tocmai din acest motiv. In 1996 am pierdut o sarcina. Aveam 60 kg. Acum am in jur de 90. Motivul? Depresia, faptul ca mi-am facut o obsesie si nu fac sport de teama ca "daca sunt gravida?" desi de mult mi-am pierdut speranta, confortul unie vieti linistite... Cine stie exact? Dar si sotul meu a luat in greutate in acest timp. Nu imi place cum arat, am incercat regimuri, ceaiur, pastile... nu merge. Cum ne-a afectat viata? Nu e placut sa vezi un munte langa tine in pat. Dar ne iubim, ne-am ingrasat impreuna, suntem alaturi chiar daca avem kg in plus. Nu cunosc un om supraponderal care sa se bucure ca e asa, dar asta nu e motiv pt. sot sa te respinga. Si lui i se poate intampla, oricum imbatranim si nimeni nu ramane cum a fost. Mai ales ca la voi kg in plus survin marii minuni (pentru mine, cel putin) de a deveni mama. Eu as mai accepta fericita inca cateva kg, numai sa raman insarcinata. [url="http://community.webshots.com/user/aissa1973"]Poze cu noi[foto][/url] Mamica de octombrie-noiembrie, sper [;)]

[sinzi_ana]

Clara si eu tot 30 de kg am pus in timpul sarcinioi, aveam 49 si am ajuns la 80kg!!! Le-am dat jos destul de greu, cam in jur de un an, si acum dupa 19 luni inca mai am 2-3 kg in plus care s-au lipit asa bine de mine ca nu mai vor sa isi faca bagajele. Nici mie nu mi-a placut ce vad in oglinda, dar sotul meu m-a sustinut si a fost asa sigur ca nu am sa raman asa, si m-a ambitionat sa slabesc. Daca nu m-ar fi sustinut moral nu cred ca as fi reusit sa slabesc, dar el imi dadea incredere in mine si imi doream sa ajung ca inainte, ma facea sa ma simt bine. Ca sa poti sa slabesti trebuie sa vrei, sa ai incredere in tine si sa te consideri frumoasa si iubita...dar sa stii ca exista loc de mai multa frumusete si mai multa iubire. Sinzi [avion]si David[marinar] [URL="http://community.webshots.com/user/sinzi_ana"]Poze cu David la 19luni[/URL]

[sweetheart]

Ce se intampla intre voi mi se pare ciudat...Nu as vrea sa iti amarasc sufletul,dar esti sigura ca inca a ramas numai al tau?Totusi este timp indelungat de cand nu mai aveti o relatie intima(sexuala)Eu te-as sfatui sa discuti cu el despre aceasta problema.Sper sa reusesti sa aprinzi din nou vapaia care afost odata intre voi,si iti doresc sa scapi si de kg in plus. sweetheart

[flori76]

quote:

---

Originally posted by sweetheart
Ce se intampla intre voi mi se pare ciudat...Nu as vrea sa iti amarasc sufletul,dar esti sigura ca inca a ramas numai al tau?Totusi este timp indelungat de cand nu mai aveti o relatie intima(sexuala)Eu te-as sfatui sa discuti cu el despre aceasta problema.Sper sa reusesti sa aprinzi din nou vapaia care afost odata intre voi,si iti doresc sa scapi si de kg in plus. sweetheart

---

Subscriu(cu MARE regret)[flo][flo] Flori

[ralucami]

Cred ca depinde de la om la om cum percepe aspectul fizic al partenerului si cat de mult are acesta influienta asupra vietii sexuale. Din punctul meu de vedere aspectul fizic trage mult in balanta . Si ca sa dau un exemplu concret: cand simt ca sunt un pic mai grasa nu ma simt bine in pielea mea, se "instaureaza" un fel de jena si de complex, si atunci refuz sa ma dezbrac de fata cu "martori"[:)] Nu mi-ar place nici invers: ca sotul meu sa fie gras , sa ii atarne burta sau sa vad cine stie ce imagine care nu mi-ar incanta cugetul. Asa cum am spus mai sus asta e punctul meu de vedere. Stiu ca sunt mai exigenta atat cu mine insumi cat si cu partenerul meu, dar simt ca nu pot iubi 100% ceva ce nu este frumos.Ca sa revin la problema ta: asa cum ziceau si fetele mai sus , e destul de ciudat ca de atata vreme nu se petrece nimic intre voi. Cel mai bine ar fi sa discutati, sa descoperi ce a produs ruptura, si daca intr-adevar e vorba de kg tale in plus sa te ambitionezi si sa va mobilizati cumva ca sa scapi de ele. Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

[lai]

Clara, parerea mea este ca, daca dragostea e dragoste, nu se diminueaza din cauza unor kg in plus, fie ele si mai multe. Sigur ca se poate foarte bine ca sotul tau sa prefere sa fii mai slaba, sa ii placa mai mult cu mai putine kg decat cu mai multe, simtul lui estetic etc. Dar daca lucrurile nu sunt asa cum "prefera" el, nu cred ca e motiv sa te iubeasca mai putin. Nu stiu, mie asa mi se pare.. sigur ca relatia sot-sotie e diferita de cea parinte-copil, dar eu analogia pe care o vad cu situatia ta este - daca ai un copil care ia note proaste la scoala sau este obraznic, sigur ca ai prefera sa ia note bune si sa nu fie obraznic, dar asta nu inseamna ca il iubesti mai putin.. Mai cred ca multe vin si din interior, si, poate mai problematic chiar decat kg in sine, e cum te privesti tu pe tine, daca te simti urata, grasa, deprimata, cu moralul la pamant, asa o sa te vada si el. Daca tu ajungi sa te simti (mai) bine in pielea ta, o sa te perceapa si el altfel (increderea in sine este un element esential care face o persoana atractiva pentru cei din jur), o sa-ti fie si tie mai usor sa slabesti ca nu o sa mai faci asa o obsesie din greutate si daca intr-o zi ai "scapat boii" cu mancarea n-o s-o percepi ca pe o ratare absoluta si o sa-ti fie mai usor sa te intorci la un regim echilibrat. Sigur ca si el trebuie sa te ajute. Voi sunteti ca intr-un cerc vicios vad eu, el s-a indepartat de tine la un moment dat, cu cat el s-a indepartat mai mult cu atat tu ai devenit mai nesigura pe tine, cu cat tu te-ai afundat in depresie cu atat el s-a indepartat mai mult si tot asa. Incearca sa spargi cumva cercul asta si sa-l cooptezi pe sotul tau intr-un "cerc pozitiv". Incearca tu niste mangaieri sau un sarut, ia tu un pic initiativa pe plan erotic, si vezi cum reactioneaza. Cand faci asta, lasa naibii greutatea psihologica a kilogramelor alea inchisa intr-o cutiuta, iti spun eu ca daca tu te simti atractiva, frumoasa, vei fi! Ia-l si la o discutie despre ce se intampla intre voi, nu pe un ton foarte grav de genul "acum te somez la o discutie.." ci cum stii tu ca reactioneaza el mai bine, poate mai in gluma (uneori e tare folositor sa poti sa nu te iei pe tine insati foarte in serios) sa destinzi atmosfera, poate asa cu calm uite, ca a venit vorba.. Spune-i ca ai nevoie de el sa te sustina, explica-i prin ce treci, cum te-ar putea ajuta. Eu cred ca te-ar ajuta sa mergi si la un psiholog (poate chiar sa mergeti impreuna) si de asemenea la un nutritionist (cu care sa lucrezi la a schimba stilul de viata, stilul nutritional; regimurile fulger de cele mai multe ori nu numai ca nu merg, dar pui pe tine intr-un final mai mult decat ai dat jos). Si miscare, ceva sport, activitate fizica, te va ajuta nu doar sa slabesti, dar sa te simti mai bine, dupa o sedinta la sala o sa vezi ca o sa te simti mult mai bine si mandra de tine. In acelasi timp, eu zic ca faci o greseala gandind ca numai kilogramele astea in plus sunt problema, atata timp cat le am nimic nu va merge bine, daca as scapa de ele totul ar fi ok. Iti spun eu ca nu e asa! Daca s-ar evapora peste noapte viata ta nu va deveni automat roz bombon in picatele. La fel, nu inseamna ca acum nu te poti bucura de nimic pentru ca ele stau ca un obstacol de netrecut in calea fericirii tale. Apropie-te de sotul tau acum, iubeste-te pe tine acum, bucura-te de bebelusa ta acum. Nu astepta pana cand vei pierde 1 kg, 2, 5, 20.. Si o sa vezi ca, surprinzator, daca incepi acum sa te bucuri de tine, de fetita ta, de sotul tau, de viata, iti va fi si mai usor sa scapi de kilogramele astea. Si nu in ultimul rand, fii mandra de tine, ai adus pe lume o minune!! Lai

[energy]

si sotzul e "pufos", chiar bine de tot, asa ca merge beton![cool] dac eu as fi scandurica, n-am arata ca Stan si Bran???[neand] "Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici"

[sweetheart]

Energy,sotii nostrii pot avea si 200 kg,noi suntem femei si trebuie sa aratam bine,sa ne ingrijim,asta este parerea mea.Daca noi nu ne respectam din acest punct de vedere,bineanteles ca sotii nostrii vor cauta alte "atractii".Eu sunt de parere ca trebuie sa arati bine(aranjata,machiata)chiar daca ,cobori pana in fata blocului.Sunt convinsa ca majoritatea dintre noi am luat kg in plus in timpul sarcinii (si eu vreo 24pe care am reusit sa le dau fff.greu jos)dar tot noi trebuie sa ne chinuim sa revenim la o greutate decenta.Hai ca am cam deviat de la subiect. sweetheart