Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Cum eviti monotonia intr-o relatie de durata?


Recommended Posts

  • Răspunsuri 54
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Ramonika, hai s-o luam de la capat. Din tot ce povestesti tu reiese clar ca relatia voastra e pierdere de vreme pentru amandoi. Daca nu e asa, spune ceva si despre partea plina a paharului! Am trecut si eu, oarecum, printr-o situatie similara cu a ta. Cu primul meu prieten am avut o astfel de relatie calduta, dar nu cred ca l-am judecat niciodata asa aspru cum o faci tu. Doar faptul ca nu-l iubeam prea tare a fost cel care m-a determinat sa ma despart de el. Si a durat doar 3 ani aceasta relatie. Era( banuiesc ca a ramas asa) un tip cu foarte multe calitati, caruia nu-i puteam reprosa mai nimic si totusi...Aveam 20 de ani atunci cand m-am hotarat sa ies din aceea relatie. Doar pentru ca am crezut ca iubirea trebuie sa fie mai mult decat comfort si siguranta materiala. Am fost singura dupa aceea 5 ani!!! Cu prietenii de scurta durata, suferinte, dezamagiri, iubiri ce ardeau ca focul de paie, incercari mai mult sau mai putin reusite, etc. De cate ori ma desparteam de cineva, gandurile imi reveneau la primul iubit: "nu era mai simplu sa raman cu el, la ce imi folosesc toate aceste esecuri si dezamagiri?" Norocul meu a fost ca "fostul" se casatorise, altfel m-as fi intors la el. Din comoditate si din frica de singuratate! Dar Dumnezeu a fost bun cu mine si mi-am gasit iubirea vietii. Si iubirea mea a devenit sotul meu si tatal copiilor mei. Iar riscul pe care mi l-am asumat la 20 de ani a avut rost! Asa ca, vezi, inteleg prin ce treci...Pana la urma, cine nu risca nu castiga! Asta e experienta mea. Si sfatul meu. O casnicie se intretine greu si atunci cand iubirea e mare! Toti cei casatoriti cred ca pot confirma asta. Dar daca dragoste nu e, nimic nu e! Toti avem momente de monotonie, dar daca-l iubesti pe cel de langa tine uneori te lupti sa le depasesti, alteori le accepti ca facand parte din viata ta. Cat despre defecte, har Domnului, cu totii avem o gramada si se "livreaza la pachet" cu(e virgula aici[:D]?) calitatile! Pana la urma, vorba lui Vlad, faci cum crezi, noi iti dorim succes! Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001) poze noi la http://community.webshots.com/user/noracosmin
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Initial creeata de Ramonika Tzin foarte mult la el, insa mai mult ca un tovarash, ca un frate, mai putin ca un iubit sau un amant. In pat nu avem probleme, suntem multumiti o data ce incepe treaba, ca iese bine, dar nu prea simt atractia de la inceput, acea "vraja", sau dor... PUP[mariaj]
mi-aduci aminte de discutia dintre fetele din Sex and The City: cica sa nu te amorezezi niciodata de your sex buddy. Mai tineti minte cand voia Charlote sa se marite cu nenea ala bun la toate? si Carrie a patit o chestie asemanatoare :)) cam asta se pare ca sunteti voi acum, din ce povestesti, va tineti de cald in uichend si in lipsa de altceva mai bun. interesant e ca nici el nu a gasit pe altcineva, caci pe tine te inteleg, iti e comod asa. 7 ani caldicei...hm, e bun si-asa, decat deloc, probabil. -------------- If you look into someone's face long enough, eventually you're going to feel that you're looking at yourself. (P.Auster)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ramonika, eu nu m-as gandi asa la sotul meu nici daca n-ar castiga nici macar un leu. Si nici el nu se gandeste asa la mine stiu sigur, pt. ca in momentul asta nu castig eu nici un leu. O relatie (cu atat mai mult cand e vorba de casatorie deja) inseamna mult mai mult decat salarul si asta din partea ambilor parteneri, nu doar a lui. Cum spuneau si fetele, cred ca tu te-ai hotarat deja. Tu spui ca te-ai hotarat, dar n-ai destul curaj inca pt. a va desparti. Si eu mai cred ca pe langa curaj mai e vorba si ca poate te mustra putin constiinta. Daca o relatie a mers pe o anumita cale timp de 7 ani, e greu sa mai schimbi ceva. Si faptul ca ati ajuns intr-o asa situatie nu-i numai vina lui... in orice poveste exista intotdeauna 2 versiuni. Daca vrei sa salvezi ceva din relatia voastra, atunci doar povestindu-i lui care-ti sunt nemultumirile, respectiv daca amandoi vreti asta, mai poti face ceva. Altfel noi putem doar sa ne dam cu parerea, dar nu cred ca se rezolva nimic. Plus ca nici nu cred ca vrei sa auzi ce zicem noi (cel putin parerea mea ai vazut-o). P.S.: tu ce faci pt. el, inafara de faptul ca ai salar mai mare? _______ "An eye for an eye makes a blind world" - Ghandi www.unet.univie.ac.at/~a0307778
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Fetele, ce sa mai zic, mersi la toate, toate aveti dreptate intr-o anumita masura, insa mi-e greu sa iau atitudine acum. probabil sunt comoda. Mi-e frica sa ma despart poate de gandul de a fi singura o vreme, apoi intr-adevar ai sansa sa cunosti pe barbatul ideal, dar exista si posibilitatea sa ramai singura, sau sa cunosc persoane cu care nu m-as intelege nici atat. Problema mea este ca sunt foarte pretentioasa. Astept foarte mult de la ceilalti si ofer si eu in schimb (zic eu)daca am un motiv bun. Nu stiu ce sa mai zic! Mersi la toate inca o data! [flo]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

salutare! eu nu sunt de 7 ani cu sotzul, doar de patru si jumatate, din care 3 de casnicie...deci ne vedem zi de zi, ne ciondanim zi de zi, ne dragalim zi de zi, discutam zi de zi... si daca nu-l vad o zi ma doare sufletul! si nu e nici el perfect! nuuuu, nici pe departe! are un bostanel mai tare ca granitul [:D]. dar il iubesc si sunt fericita! si-am sarutat si eu ceva broaste pana acum, dar broastele le-am lasat in urma iar acum am printul mult dorit! [;)] ralucoantza
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ramonika, Din ceea ce ne-ai povestit reiese f clar ca nu sunteti facuti unul pt altul.Nu vreau sa ma intelegi gresit, nu te judec! Darrrrrr,daca l-ai iubi cu adevarat nu te-ai gandi nici o clipa la faptul ca nu are bani. Eu nu cred ca barbatul trebuie musai sa intretina familia .Amandoi suntem egali in privinta asta si daca o femeie castiga mai bine ,bravo ei. Pe vremea cand eu avea servici si apoi am plecat din Romania ,prietenul meu (care e al meu si acum si ne iubim enorm) nu avea nici servici si bani nici macar sa iesim la o pizza.IN ciuda acestui fapt, noi ne iubeam si ne iubim si chiar daca si acum castig mai mult decat el ,nu exista nici o diferenta intre noi, asta nu conteaza. Conteaza ca suntem impreuna la bine si la greu, ca atunci cand mi-a fost greu m-a ajutat, m-a ridicat,ca bolnava sau murdara pt el am fost mereu frumoasa si unica. Cand el e putin bolnav sau trist sau nu il vad vreo cateva zile, nu mai pot de dor si de grija si ma rog sa ii fie bine! Cred ca si tu si el aveti dreptul la fericire.Rugati-va la Dumnezeu sa va arate calea pe care tb sa mergeti si lasati destinul fiecaruia sa se implineasca, fie el si separat! Pup, Cristina
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu cred ca daca exista dragoste, nu are ce cauta chestia asta cu pot si eu sa dau mult, insa numai daca merita... De fapt nu numai in dragoste e asha, nu? Doar nu dam o mana de ajutor in speranta ca vom primi inapoi ceva... Altfel, nimeni dintre noi nu ti-ar fi raspuns la intrebare, nu ar fi stat sa citeasca, sa scrie, sa judece poate prin prisma a ceea ce a trait. In fine, din ceea ce spui tu, se pare ca cel putin in ce te priveste nu prea il mai iubesti, dar te complaci in situatia comoda de vazut la sfarsit de saptamana, in restul zilelor putand sa cheltuiesti cum vrei banii mai multi pe care ii ai, sa iei taxiul, etc. Nu cred ca se pune problema de a va muta impreuna, in conditiile in care gandesti ca el nu se poate intretine singur, deci trebuie sa dai de la tine fara sa primesti nimic. Iti doresc numai bine, si mai ales, sa inveti sa dai fara sa astepti nimic in schimb! Cu drag, Boga
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ramonika, renunta ! Daca respect nu mai e,nu prea a mai ramas ceva de soi... Respectul si increderea totala in partener sint conditii de baza intr-un mariaj si,de ce nu,intr-o relatie de lunga durata. Nu ma indoiesc de faptul ca l-ai iubit cindva dar,in opinia mea , nu-l mai iubesti...si daca nu-l mai iubesti acum, dupa toti anii astia, n-o sa-l mai iubesti in vecii vecilor! E bine ca incerci sa-ti limpezesti sentimentele,gindurile,emotiile si e inteligent sa-ti analizezi optiunile incercind sa gasesti varianta optima ! Am citit raspunsurile unora dintre fete,f. moderne in gindire ( unele cred ca nu are importanta faptul ca partenerul cistiga mult mai putin decit tine),vorbind despre altruism,etc. Eu sint de "moda veche" si cred ca anumite lucruri conteaza. In opinia mea,CONTEAZA venitul partenerului ! Cred ca si pt. tine conteaza si te inteleg f. bine. Nu are rost s-o mai lungesti, s-a terminat ! Daca totusi vei ramine cu el,nu va fi pt. totdeauna (cred eu). Nu e usor sa te desparti ,sa te rupi complet de el (dupa toti anii astia) dar asta e solutia pt. tine (dupa umila mea parere). Iti doresc mult bine si fii SIGURA ca iti vei gasi jumatatea ! Evident (pt. mine,care am fost demult acolo unde tu esti astazi),nu este "prietenul" de acum ! Aprilie [hippi]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...