Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Sa va ajute Dumnezeu!


Recommended Posts

Va sarut dragele mele, Chiar acum cand scriu, intorc capul si-mi privesc minunea care sta pe covor si se uita la Desene Animate, captivata, molfaind o portocala. Nu e prima oara cand ma surprind ca imi pun singura intrebarea :"cum de a fost posibil sa se intample?" Pentru cele care nu ma cunosc, dati-mi voie sa ma prezint, sunt Daisy, mamica Andreei si nu am mai intrat pe forum cam de 1 an si 2 luni, de cand mi-a fost incredintata fetita si am parasit serviciul. Intre timp, am invatat si am devenit mama in adevaratul sens al cuvantului. Andreea mea are 2 ani si 16 zile. Este centrul universului nostru, ratiunea de a ne trezi in fiecare dimineata si de a stinge stelele in fiecare noapte cand ne uram "somn usor". Impreuna am invins birocratia, am depasit obstacole si ne-am implinit vise. In viata ei au intervenit o multime de schimbari, intr-un timp relativ scurt, schimbari benefice dar care, la o astfel de varsta pot zdruncina echilibrul unui copilas, Andreea insa a ramas alaturi de noi, incurajindu-ne si motivandu-ne sa mergem mai departe.... si am ajuns... pana in Toronto. Suntem aici de 5 zile. Nu e usor, dar nimic nu ni se mai pare imposibil, pentru ca daca Dumnezeu a vrut ca Minunea sa se intample, nu ne va abandona nici de acum incolo... Sa va ajute Dumnezeu, dragele mele! Cea care spera
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 20
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Daisy, Bine ai revenit. Te asteptam cu "vesti si povesti" despre tine, Andreea, Toronto... [flo] Q PS - avand in vedere ca perioada legala de monitorizare post-adoptie este de doi ani, a fost nevoie sa faceti demersuri speciale pentru emigrare impreuna cu Andreea?
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Gsar, Cand am inceput procedura pentru adoptie nu am ascuns nici un minut canoi aveam deja dosarul pentru emigrare depus si ca eram in asteptarea interviului. E drept, noi am apelat la o fundatie pentru sprijin si colaborare (si bine am facut) si totul a decurs ca pe roate: la 1 iunie 2003 am depus cererea, timp de 4 sapatmani am facut cursul acela de viitori parinti, am primit atestatul in nici 2 luni si in 15 august ne-au prezentat-o pe Andreea. In 27 August aveam fata acasa, in 30 septembrie am avut interviul pt. Canada, in martie 2004 am trecut copilul pe nume si i-am trimis si ei actele la ambasada iar in iunie am fost impreuna la medicale. In august, la sfarsit am primit toti trei vizele si in octombrie, in 15 am zburat. Acum suntem aici si speram sa ne mearga ca si pana acum: totul uns! Va pup si daca va pot ajuta cu ceva, spuneti! Cea care spera
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Bine ai revenit Daisy...avem nevoie de inca cineva care a facut pasul adoptiei!! Ne intaresti si ne dai speranta in momentele astea cand suntem cu sufletul la gura![flo] Sa va dea Dumnezeu sanatate si sa fiti fericiti acolo unde ati ajuns si sa va bucurati de Andreea si asa cum ziceau si fetele vrem detalii multe si poze!!! Ioana nasturica [:D] si mami [mamica]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Bine ai revenit Daisy, ma bucur ca ai reaparut, eu te tin bine minte si chiar si pe Andreea in primele fotografii facute pana sa o iei acasa.Stiam ca vrei sa pleci in Canada si ma bucur ca ai reusit si sper sa incepeti o viata cat mai buna acolo in trei.Poate ne trimiti si cateva fotografii ca sa vedem cum mai arata Andreea acum. Qsarai dreptate cu monitorizarea timp de 2 ani dupa adoptie dar problema este cati asistenti si fac in mod real asta.La noi din momentul in care am avut ultimul act de care mai depindeam de ei nu i-am mai vazut la fata, nu am mai primit nici un telefon si sincer eu stau intr-un oras mic in care cred ca aceasta urmarire se poate face destul de usor.In principiu eu ma bucur ca nu ma deranjeaza dar imi pun cateodata intrebarea ce se intampla atunci cand ei gresesc si copii ajung pe mainile la cine stie ce persoane ...
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Daisy,ma bucur sa te "revad" pe forum!Mi-a fost dor de tine si nu pot uita ca ai fost prima care mi-ai intins o mana si mi-ai oferit un sfat atunci cand eram inca in perioada de neliniste si de ezitari. Intre timp am devenit si eu mamica unei fetite minunate(va implini un an si jumatate) si sunt atat de fericita! Va doresc tot binele din lume si acomodare usoara la noua viata! Meme http://community.webshots.com/user/danancamm
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...