El vrea, eu nu inca

[naomi_ioana]

Nici eu nu vroiam asa "devreme"bb,aveam alte vise si planuri pt viitor si de aici discuti seriase cu sotu,chiar tipete,zilnic.Acum , cand o am pe Naomi mi-am dat seama ca in viata nu e nimic mai important decat un bb si relatia cu sotu e ok.Asa cum spunea Ioana Sora,gandeste-te bine ce vrei sa faci in viata,numai bine Anca [mamica] Naomi Ioana(22.07.04)[fetita] http://community.webshots.com/user/naomi_ioana

[Bic]

Fetelor, multumesc mult pt. incurajari si sugestii. Eu stiu ce vreau acum, dar tocmai asta e problema. Cred ca citeva luni in plus sau un minus nu erau capat de tara. Nu e nimic mai adinc, ci pur si simplu la vara voi fi proaspat graduata si e ultima sansa de a mai face o practica. Peste inca un an va fi foarte greu. Sansele scad dramatic dupa ce ai terminat scoala, iar doi ani de munca se vor duce pe apa Simbetei una-doua.

[Roxy Trixy]

Draga mea Bic, Cred ca am citit mai multe din postarile tale, si din cate am inteles eu voi aveti in casa discutii si tensiuni de ceva vreme.... Biculet, trebuie sa fii constienta ca un copil nu va dizolva problemele voastre, ba din pacate, aparitia unui copil poate sa complice putin lucrurile (nu din vina lui, mititelul), tensiunile din cuplu pot creste si mai mult. Pentru "ei" e simplu: "vreau copil" si gata, dar noi suntem mult mai constiente de implicatiile sarcinii , nasterii, si miilor de probleme ce vin dupa aceea! Eu cred ca tu esti mult mai mult indreptatita sa hotarasti cand e timpul si cazul unui copil. Apoi, nu il lasa sa iti zica fel si fel de lucruri, sa ajungi sa crezi si tu criticile pe care ti le arunca el! Daca te-ai purtat asa pana acum e ca ti-a fost mai greu cu adaptarea intr-o tara straina, si stim cu totii cum este sa fii plecat din locul tau. Sa nu te simti tu vinovata sau in alt fel, pur si simplu fiecare se adapteaza mai usor sau mai greu, isi gaseste un rost mai repede sau mai tarziu, sau poate sunt si care nu reusesc asta niciodata. Trebuie sa tii putin capul sus, nu stiu ce fel de om este sotul tau, dar trebuie sa te impui si tu putin, poate daca mi-ai spune mai multe despre el as intelege mai bine. Si inca ceva, sunt 100% de acord cu postarile de mai sus, care spun ca un copil nu poti sa il planifici, ca daca e sa zici ca fac un copil, dar dupa ce termin de facut "aia", sigur dupa ce ai terminat de facut "aia" mai apare si "cealalta" care trebuie terminata si tot asa.... si niciodata nu esti pregatit 100% pentru aparitia unui copilas. Noi de ex. nu am planificat nimic, pur si simplu s-a intamplat, iar eu facusem un chiuretaj si imi era tare teama ca daca mai fac unul nu o sa mai pot face copii... (prietena mea cea mai buna chiar este in situatia asta! din pacate) asa ca.... la 23 de ani eram mamica... in timpul facultatii, am dat 11 examene cu Bianca in burtica, iar dupa aceea am dat licentele cu puiul in brate (era mai marisoara, 1 an si 4 luni), in conditiile in care nu statea nimeni altcineva cu ea, in conditiile in care eu eram in mijlocul divortului, si tin sa iti spun ca am luat cele mai mari note! Asa ca totul este posibil, chiar si cu un copil, trebuie doar sa ai ambitie. Insa, repet, inainte de a avea un copil, trebuie sa va rezolvati problemele!!! Iar daca tu simti ca inca nu e vremea, nu e bine sa faci nimic impotriva vointei tale! Asta e cea mai mare greseala in cuplu, atunci cand unul din soti nu tine cont de celelalt, cand nu il respectam pe cel de langa noi si nu intelegem ca el are nevoile lui proprii, independente de noi, cand nu ii lasam nici un pic de spatiu. Nu stiu daca s-a inteles ceva, sper sa nu fi fost prea incalcita! Te sarut Bic, ai grija ce faci! (ce zodie e Dl sot?) http://community.webshots.com/user/roxytrixy Roxana & Bianca micuta

[Mik]

Draga Bic, Eu il inteleg pe sotul tau ca vrea un bebe pentru ca te iubeste (manifestarile exterioare tre' sa le pui pe seama educatiei diferite) ! Pe de alta parte, bebe nu apare asa de azi pe miine si cred ca poti foarte bine sa fii "putin" insarcinata si sa-ti termini studiile. Dupa ce il vei avea pe bebe voi vedea viata sub alt unghi ! Cu drag, Mik.

[sunshine]

Sa "lasi si viata sa mearga de la sine" cred ca inseamna si sa lasi aparitia copilului putin la voia intamplarii: sa vina sau nu [:D]. La fel de bine s-ar putea ca din momentul in care ti-ai propus: gata acum fac copil, si pana sa ramai intr-adevar insarcinata, sa mai dureze ceva. Sau poate sa apara chiar in prima luna. Eu cred ca asta seamana mai mult cu sa "lasi si viata sa mearga de la sine". Si cum spunea si Mik, poti sa-ti termini studiile si fiinde "putin insarcinata". Oricum pana apare bebe sunt 9 luni.

[sunshine]

Si mai cred ca sunt multi oameni care nu se simt niciodata pregatiti sa aibe un bebe. Dar daca vine fac fata cu brio si sunt foarte bucurosi ca a venit.

[Fiquelle]

Parerea mea personala este ca venirea unui bebe pe lume nu tb sa fie niciodata conditionata de niste probleme de serviciu, rezolvabile, oricum...cunosc pe cineva care a tot amanat, a facut intrerupere de sarcina, iar a amanat si cand s-a hotarat ca ar fi momentul sa faca bebe cineva acolo sus a refuzat cererea. Urmarea? Este frustrata si azi, la batranete, ca nu a facut ce trebuia, cand trebuia! Un copil te implineste si iti da aripi sa zbori apoi, mai departe catre ceea ce iti doresti sa realizezi pe plan profesional! Mada si [bibe] Sofia Maria, 3 luni [url][/url]http://community.webshots.com/user/fiquelle

[Bic]

Din nou va multumesc tuturor celor care mi-ati scris, imi este de mare folos orice gind sau idee. mamica dulce , pentru mine nimic nu e dramatic, dar uit de multe ori sa vad partea amuzanta, asa ca imi prinde foaaarte bine traducerea in termeni mai relaxati a problemei mele. Sotul meu ma iubeste intr-adevar, dar nu voia deloc copii pina cind nu am inceput eu sa=l bat la cap. Cit despre a fi "putin" insarcinata, sunshine si mik , asta e si planul meu, cam shaky pt. ca nu se stie cit de repede pot ramine insarcinata. Pot sa ma duc la practica putin insarcinata, dar ar fi cam riscant intre lunile 7 si 9, cred eu, sa iau avionul si sa ma duc in alta parte. Din pacate, aici nu e Romania unde tine varianta "lasa ca ma descurc." Aici nu ai pe nimeni care sa te ajute, tara asta e al naibii de mare, asa ca trebuie sa planifici un pic mai mult.

[Nadia1976]

quote:

---

Originally posted by cipcipcip
Nu mi se pare normala comportarea sotului tau, bineinteles ca nu trebuie sa te simti constrinsa sa ai un copil. Chiar daca el vrea sa aiba copil si e nerabdator trebuie sa tina cont si de sentimentele si planurile tael. Poate e frustrat pentru ca esti nehotarita cum zici tu si i se pare ca o lalai prea mult, dar despre asta trebuie sa discutati. In nici un caz nu trebuie sa faci un copil pina nu te simti pregatita, zic eu. "iar la Polul Nord"

---

Subscriu, pe de o parte. Pe de cealalta... daca el vrea un copil atat de mult incat il va avea cu alta???

[AlbaIulia]

Bic, imi permit sa-mi dau si eu cu parerea: sotul tau doreste enorm un copil, te-a suportat financiar 2-3 ani, ce ar mai conta inca 5 luni? De ce aceasta graba dintr-o data? El ar fi primul care ar trebui sa inteleaga cat de greu e sa te realizezi profesional intr-o tara straina, a fost doar langa tine tot timpul. In plus, societatea americana e foarte diferita de Europa, eu sant de acord cu tot ce au spus fetele pana acum, dar aici sistemul social nu se poate compara cu cel european. Statul american nu iti acorda nici un avantaj daca ai copii, nu ai concedu de boala ptr. copil, etc. Doua salarii sau unul singur constituie o mare diferenta. Cred ca pentru fiecare e important sa se poata realiza si pe plan profesional ca si pe plan familial. Eu am avut copilul cand mi l-am dorit si cand am stiut ca pot sa-i ofer stabilitate si o educatie corespunzatoare. Iti doresc sa iei o hotarare inteleapta, numai tu poti decide pentru tine. As sugera sa pui pe hartie gandurile tale, sa i le arati sotului, cautati sa ajungeti la un "agreement" Pupici AlbaIulia http://community.webshots.com/user/albaiulia101