Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Bebelusi de Mai-Iunie 2004 (28)


Recommended Posts

  • Răspunsuri 138
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Mamici, Am fost aseara la endocrinolog si mi-a spus ceva ce cred ca trebuie stiut. M-a intrebat cat timp vreau sa alaptez, iar eu, curajoasa si foarte mandra... i-am raspuns: cat mai mult. Si ea s spus NU! Maximum 9 luni, pentru ca alaptarea prelungita poate duce (datorita excitarii prelungite a unei glande - nu mai tin minte care) la aparitia unei tumori (parca hipofizare). Mi-a mai spus ca medicii pediatri insista sa se continue alaptarea cat mai mult, dar ca, pentru mama, nu este deloc indicat. Voi stiti mai mult? Ioana si [copil]Rebeca
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Salutare mamici si bebici!!! LA MULTI ANI IN 2005, SA VA ADUCA NOUL AN NUMAI BUCURII!!! Multumim pentru urarile voastre si pentru incurajari. Asa cun v-am spus , am sa incerc sa va povestesc prin ce am trecut in ultima luna de zile… Problemultele noastre au debutat pe la 4 luni si o saptamana cand Mihnea a avut un scaun mai verzui. M-am gandit ca nu este nimic anormal totusi am sunat doctorita care ne-a spus sa urmarim ce se mai intampla. s-a repetat aceasi problema drept pentru care dr. ne-a sfatuit sa facem niste analize. Am mers cu el la o dr. la Grigore Alexandrescu care ne-a trimis mai departe la spitalul Matei Bals pentru examen de coprocultura fiind spital de infectioase. S-a gandit ca are o infectie digestiva pentru ca scaunele verzui devenisera frecvente 3-4 pe zi si cu mucoasa prin ele. Analizele au iesit negative, teoretic nu avea nimic totusi ne-a dat antibiotic pe gurita si smecta. Pe perioada tratamentului a fost ok, dupa care au revenit aceleasi scaune verzui cu mucozitati. Am repetat coprocultura, coproparazitologicul la inca 4 laboratoare. Pana sa vina rezultatele am facut si analizele la sange, ecografie abdominala la Grigore Alexandrescu. Groaznica experienta sa vezi cum ii cauta venele puiului tau, nu au vrut sa ma lase cu el, dar pana la urma nu m-au putut opri. Toate analizele au iesit in regula, nici leucocitele nu au aratat o infectie in corp. Totusi ni s-a prescris un antibiotic foarte puternic, in timpul tratamentului starea s-a mai ameliorat, dar imediat dupa au revenit scaunele verzui mai moi si cu striu de sange. Am cezut ca innebunim. Dupa cercetari prin cunostinte ni s-a recomandat o alta dr. foarte buna de la gastro-intestinale tot de la spitalul Gr. Alex.. Zis si facut pe 17 dec. ne-am dus la ea si dupa ce a vazut un cacut plin de mucoase pe care l-a facut Mihnea a luat decizia sa ne interneze pe loc. Va dati seama ca a cazut cerul pe mine am incercat sa cer tratament ambulatoriu dar dupa ce mi-a spus ca poate face septicemie, am fost de acord cu internarea in acest asa zis spital de copii. Mi-am dat seama ca o sa fie groaznic, dar…, nu mi-a trebuit prea mult ca sa ma lamuresc, dupa ce cu chiu cu vai mi-a gasit un loc intr-o rezerva cu 2 patuturi printre lacrimi am aflat cu stupoare care sunt conditiile de stat in spital. Copilul are un patut din acelea de fier cu grilaj care normal nu mai functiona, urma sa descoper ca se propteste grilajul cu unicul taburet (deci fara spatar)disponibil, pe care poate sta mama zi si noapte. Ca sa va faceti o idee despre ce inseamna spital de urgenta de copii in Romania si in Bucuresti am sa ma lungesc un pic cu povestea.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

M-am trezit deci in acest cosmar cu Mihnea plangand in brate, tocmai ii pusesera o branula la manuta, o infirmiera a venit si a trantit un cearceaf pe patut si cam atat. M-am chinuit sa-l pun pe pat si apoi scutecul meu de acasa sa pot pune copilul jos pentru ca era imbracat de iarna. Mi-am adunat toate puterile sa ma calmez mi-am zis ca o sa rezist pentru copilul meu. Norocul meu ca am avut o colega de salon foarte curata si care mi-a spus cat de cat cum stau lucrurile. Nici nu stiu ce sa va mai spun si acum mi se amesteca gandurile, pe Mihnea l-au pus la un regim cu o supa de morcov si supt 3 minute doar, prima zi a rezistat eroic puiul meu, apoi a refuzat sa mai manance morcov si eu nu aveam voie sa-i dau sa suga fara morcov…, mi-am dat seama ca se deshidrateaza si m-am dus la asistente sa le spun ca pampersul copilului este uscat dupa o noapte… nu prea le-am impresioant in final a venit doctorita si a hotarat sa-I puna perfuzie pentru al hrani cu ceva. Era si ingrozitor de stresat de cate ori plangea vre-un copil incepea si el sa planga, de mic face asa, va dati seama ce era acolo. Primele 2 nopti a dormit doar vre-o 6 ore, iar peste zi era somnolent si nu putea manca. Am crezut ca innebunesc si toate astea in conditiile in care stai pe o jumatate de taburet fie zi sau noapte. Singurele vorbe erau nu mai plange ca pierzi laptele, dar faptul ca nu mai puteam sta in picioare de umflate ce imi erau picioarele si ca Mihnea era nedormit si nemancat, vizibil schimbat fata de cum venisem nu conta. In cele din urma a reinceput sa manance puiul meu iar eu am ajuns sa ma cuibaresc noaptea langa el. Inchipuitiva intr-un pat de 1,30 cu 0,60 m puiutul cu perfuzia in manuta si eu ghemuita intr-un colt ca nu cumva sa-i ating firul de la perfuzie. Cand credeam ca se indreapta problema digestiva a inceput sa tuseasca si destul de rau. La vizita de dimineata dr. mi-a dat de inteles ca are bronsolita. Atunci nu am mai rezistat si m-am pus pe jelit si acuzat. Asa ceva nu este admisibil copilul meu venise perfect sanatos din punctul asta de vedere. In afara de faptul ca am strans in salon toti medicii de acolo mare lucru nu am rezolvat. Cu chiu cu vai au admis ca a luat din spitalul lor nenorocit desi era mai mult decat evident, dupa ce am tunat si fulgerat ca nu sunt venita acum pe lume si stiu si am mai citit si eu cate ceva. Replica 'ai citit prea mult'. Deci in loc sa iesim din spital am mai stat inca patru zile cu tratament cu antibiotice si intr-o camera unde curgea apa pe geamuri de cald ce era., daca deschdeai geamul ingheta copilasul de la geam, usa era pericol pentru ca ne aflam totusi intr-o sectie de infectioase unde nu toata lumea din pacate respecta regulile elementare de igiena, dar pe cele speciale… sa te dezinfectezi pe maini si asa mai departe… . Am incercat sa rugam asistenta sa dea caldura mai incet, normal ca a refuzat l-am rugat pe sotul meu sa sune la centrala de care apartine spitalul sa-i roage… zis si facut a dat peste o asistenta draguta care a spus ca anunta ea centrala… dar a anuntat si asistenta care a venit cu o falca in cer si una in pamant la mine, ca fac eu ordine in spital. Rasplata a fost ca dimineata pur si simplu nu i-a facut lui Mihnea antibioticul si degeaba am sustinut eu sus si tare ca nu i la facut ca nu m-a crezut nimeni, doza lipsea deci se facuse… Ar fi multe de povestit si credeti-ma toate de aceeasi factura, dar mai bine ma opresc aici cu acest cosmar. Am iesit din spital dupa 8 zile pe 24 decembrie la cerere, practic externarea o avem pe 28 dec., dar mi-a fost frica sa nu mai i-a copilul ceva de acolo. Acum este bine, din pacate doctorita nu au descoperit totusi cauza infectiei digestive a lui Mihnea , desi pot sa va spun ca si-a dat interesul destul de mult pentru el se pare ca vaccinul de la 4 luni ia provocat aceasta reactie (au mai avut astfel de cazuri) sau…vre-un microb nu stiu cum contactat. Eu sunt exagerata in privinta curateniei, mai ales cu Mihnea pana si sosetele i le calc si cu toate astea, iata ce se poate intampla. Mi-a explicat si cum este cu lapticul de mama care nu poate fi decat bun si nu poate face rau, ba mai mult mi-a spus ca norocul lui Mihnea a fost faptul ca-l alaptez. Acum o sa-i refcem analizele, intre timp am numarat 10 coproculturi facute toate negative. Mai tuseste un pic, trebuie sa mergem la control si pentru plamani probabil saptamana asta. Totusi am hotarat ca anul trecut a fost foarte bun pentru ca am asa un baiat si cu ajutorul lui Dumnezeu toate problemele astea o sa se rezolve. Am vazut din pacate in spital cazuri foarte grave. Cam astea ar fi aventurile noastre pe scurt, nu pot sa va spun decat ca daca imi povestea cineva de conditiile din spitalul Grigore Alexandrescu as fi spus ca exagereaza. Am hotarat ca o sa trimit ceva scrisori despre sistemul sanitar, si sper sa nu las deoparte problema asta. Va rog sa ma scuzati ca m-am lungit asa mult, dar mi-am descarcat o parte din ganduri aici si sper ca nu v-am agasat cu fluviul asta…, dar merita sa stiti si voi ce se intampla… Multi pupici Laura si Mihnea[hagi]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

M-am trezit deci in acest cosmar cu Mihnea plangand in brate, tocmai ii pusesera o branula la manuta, o infirmiera a venit si a trantit un cearceaf pe patut si cam atat. M-am chinuit sa-l pun pe pat si apoi scutecul meu de acasa sa pot pune copilul jos pentru ca era imbracat de iarna. Mi-am adunat toate puterile sa ma calmez mi-am zis ca o sa rezist pentru copilul meu. Norocul meu ca am avut o colega de salon foarte curata si care mi-a spus cat de cat cum stau lucrurile. Nici nu stiu ce sa va mai spun si acum mi se amesteca gandurile, pe Mihnea l-au pus la un regim cu o supa de morcov si supt 3 minute doar, prima zi a rezistat eroic puiul meu, apoi a refuzat sa mai manance morcov si eu nu aveam voie sa-i dau sa suga fara morcov…, mi-am dat seama ca se deshidrateaza si m-am dus la asistente sa le spun ca pampersul copilului este uscat dupa o noapte… nu prea le-am impresioant in final a venit doctorita si a hotarat sa-I puna perfuzie pentru al hrani cu ceva. Era si ingrozitor de stresat de cate ori plangea vre-un copil incepea si el sa planga, de mic face asa, va dati seama ce era acolo. Primele 2 nopti a dormit doar vre-o 6 ore, iar peste zi era somnolent si nu putea manca. Am crezut ca innebunesc si toate astea in conditiile in care stai pe o jumatate de taburet fie zi sau noapte. Singurele vorbe erau nu mai plange ca pierzi laptele, dar faptul ca nu mai puteam sta in picioare de umflate ce imi erau picioarele si ca Mihnea era nedormit si nemancat, vizibil schimbat fata de cum venisem nu conta. In cele din urma a reinceput sa manance puiul meu iar eu am ajuns sa ma cuibaresc noaptea langa el. Inchipuitiva intr-un pat de 1,30 cu 0,60 m puiutul cu perfuzia in manuta si eu ghemuita intr-un colt ca nu cumva sa-i ating firul de la perfuzie. Cand credeam ca se indreapta problema digestiva a inceput sa tuseasca si destul de rau. La vizita de dimineata dr. mi-a dat de inteles ca are bronsolita. Atunci nu am mai rezistat si m-am pus pe jelit si acuzat. Asa ceva nu este admisibil copilul meu venise perfect sanatos din punctul asta de vedere. In afara de faptul ca am strans in salon toti medicii de acolo mare lucru nu am rezolvat. Cu chiu cu vai au admis ca a luat din spitalul lor nenorocit desi era mai mult decat evident, dupa ce am tunat si fulgerat ca nu sunt venita acum pe lume si stiu si am mai citit si eu cate ceva. Replica 'ai citit prea mult'. Deci in loc sa iesim din spital am mai stat inca patru zile cu tratament cu antibiotice si intr-o camera unde curgea apa pe geamuri de cald ce era., daca deschdeai geamul ingheta copilasul de la geam, usa era pericol pentru ca ne aflam totusi intr-o sectie de infectioase unde nu toata lumea din pacate respecta regulile elementare de igiena, dar pe cele speciale… sa te dezinfectezi pe maini si asa mai departe… . Am incercat sa rugam asistenta sa dea caldura mai incet, normal ca a refuzat l-am rugat pe sotul meu sa sune la centrala de care apartine spitalul sa-i roage… zis si facut a dat peste o asistenta draguta care a spus ca anunta ea centrala… dar a anuntat si asistenta care a venit cu o falca in cer si una in pamant la mine, ca fac eu ordine in spital. Rasplata a fost ca dimineata pur si simplu nu i-a facut lui Mihnea antibioticul si degeaba am sustinut eu sus si tare ca nu i la facut ca nu m-a crezut nimeni, doza lipsea deci se facuse… Ar fi multe de povestit si credeti-ma toate de aceeasi factura, dar mai bine ma opresc aici cu acest cosmar. Am iesit din spital dupa 8 zile pe 24 decembrie la cerere, practic externarea o avem pe 28 dec., dar mi-a fost frica sa nu mai i-a copilul ceva de acolo. Acum este bine, din pacate doctorita nu au descoperit totusi cauza infectiei digestive a lui Mihnea , desi pot sa va spun ca si-a dat interesul destul de mult pentru el se pare ca vaccinul de la 4 luni ia provocat aceasta reactie (au mai avut astfel de cazuri) sau…vre-un microb nu stiu cum contactat. Eu sunt exagerata in privinta curateniei, mai ales cu Mihnea pana si sosetele i le calc si cu toate astea, iata ce se poate intampla. Mi-a explicat si cum este cu lapticul de mama care nu poate fi decat bun si nu poate face rau, ba mai mult mi-a spus ca norocul lui Mihnea a fost faptul ca-l alaptez. Acum o sa-i refcem analizele, intre timp am numarat 10 coproculturi facute toate negative. Mai tuseste un pic, trebuie sa mergem la control si pentru plamani probabil saptamana asta. Totusi am hotarat ca anul trecut a fost foarte bun pentru ca am asa un baiat si cu ajutorul lui Dumnezeu toate problemele astea o sa se rezolve. Am vazut din pacate in spital cazuri foarte grave. Cam astea ar fi aventurile noastre pe scurt, nu pot sa va spun decat ca daca imi povestea cineva de conditiile din spitalul Grigore Alexandrescu as fi spus ca exagereaza. Am hotarat ca o sa trimit ceva scrisori despre sistemul sanitar, si sper sa nu las deoparte problema asta. Va rog sa ma scuzati ca m-am lungit asa mult, dar mi-am descarcat o parte din ganduri aici si sper ca nu v-am agasat cu fluviul asta…, dar merita sa stiti si voi ce se intampla… Multi pupici Laura si Mihnea[hagi]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna fetelor! Am venit si noi de la plimbare ... n-a vrut Cris in nici un fel sa adoarma, asa ca ne-am imbracat si am iesit afara ... pana si asa de abia a adormit, insa fara maraieli. Acum doarme infofolit si bagat in blana de la carucior pe hol ... am deschis usa de la balcon, dar sper ca nu transpira. Ìntre timp am pus masa si-l astept pe tati la masa de pranz ... oricum e bine ca a dormit Cris vreo ora si un sfert. VAd ca a inceput si Vladutz sa faca la olita ... spuneti-mi si mie fetelor cum ati reusit, au dat copiii semne sau cum? Eu stiu doar cand face Cris caca ptr. ca-i explodeaza ;) capu de ce se screme ... dar nu mereu .... cateodata il iau sus si-mi pute, dupa asta stiu. Irinusha & [copil] Cris ( 3 Mai 2004 ) [url="http://community.webshots.com/user/fam_irimia"]poze[/url] si [url="http://community.webshots.com/user/crisulici"]pozilici[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

fetelor, vad ca nu v-ati prea omorit cu conversatiile de ieri pina azi. si sper ca sinteti ocupate cu puii vostri... laurina, am citit cu sufletul la gura povestea cu mihnea si tine la spitalul ala groaznic. doamne, doamne, cum ai putut sa treci prin asta? e chiar incredibil ce povestesti, cum se poate sa fie asa o delasare si nepasare fata de ce e mai important pe lumea asta: sanatatea copiilor! cum e posibil sa fie asa conditii, la ora asta, intr-un spital de copii in romania?! mie mi se ridica parul in cap de oripilata ce sint..... imi pare rau de tot ca a trebuit sa traiesti asa ceva si ma bucur ca mihnea e bine, doamne-ajuta, cine stie ce virus o fi prins de nu i l-au putut detecta... dar e bine ca puiutul se simte bine si sinteti si voi mai linistiti. sanantate in continuare si nu-ti fa ginduri negre. mihnea e mai tare decit crezi [pup] oana mm, moto-tricicleta e de la fisher price. am gasit un link aici: http://www.fisher-pricestore.com/pls/fp/fp1.pdisp?groupid=80633&catid=52576§ion=TOD_IN irinusha, m-am uitat iara la pozucile voastre si sinteti niste frumosi si veselosi - sa traiti! cris e un dulce, mai pune-ne poze recente cu el, cu voi.... pupici de la lia![pup][pup] bebebeca, interesant ce spui.... eu n-am auzit niciodata de asa ceva, dar nu pare prea ciudat - sa vad, o sa citesc, poate sint ceva informatii pe undeva prin lumea asta. nu i-ai cerut mai multe amanunte doctoritei - i.e. de unde stie ea, daca stie de cazuri concrete, ce research si unde si cind s-a facut...etc. ? ar fi interesant de aflat de ce are ea asa o opinie strong in directia aia. doar pentru ca din ce stiam eu credeam ca alaptarea face doar bine corpului femeii, contribuind la reducerea sanselor de cancer la sin si neavind nici o legatura cu o mai mare incidenta a cancerului ovarian, uterin, cervical, etc... anacami, mult noroc cu inceperea serviciului - sa ne spui, cind ai timp, cum s-a schimbat rutina de zi cu zi:). ce noroc mare ai cu bunicuta - sa-ti traiasca! irinush, gabitz si miha, si eu o las pe lia in mergator cit vrea ea - se plictiseste cam in 30 de minute si asta cu tot cu atentia pe care o dau eu sau/si sean. e fandosita, fata noastra:). gabitza, felicitari pentru primul dintisor - adica, dennis, felicitari!! si si pentru suvoiul de activitati pe care le-a descoperit! la mai multe! chiar, tu cum esti, fata draga, cu pusul kilelor si cu alaptatul? s-au reglat lucrurile? - sper ca da! mephala, felicitari lui iustin pentru coltisor!!! acuma sa vezi ce si mai scump o sa fie el cu perlutze in guritza! maria, imi pare bine ca e alex bine si ati terminat cu medicamentele - iesiti la aer ca-i tare bine. pai si ce daca doarme mama ta in sufragerie cu calculatorul?:) - mai furiseaza-te si scrie-ne ca ne e dor de voi.....[flo] parca mai vroiam sa scriu ceva dar mi s-a-ncetosat mintea. oricum, ma scol asa greu dimineata de zici ca pica cerul pe mine. cre' ca si din cauza ca-i asa intuneric inca la 7:30am..... ca doar nu-i chiar asa de dimineata, nu?:) oricum, orice-ar fi, cind o vad pe lia mica cit de veselica se trezeste si io-i cint un cintecel inventat dar foarte ritmat: "buna dimineata, zice soarele - buna dimineata, ce mai faci?" si ea incepe sa dea din aripioare si sa se agite frumos...... imi incinta toate simturile - stiu ca stiti cum e, nu-i asa ca-i minunat?[il] ... avem copii!!!! va pup, mai veniti, mai ziceti, incerc sa mai revin (nu-s prea ocupata azi, am doar o sedinta la 2, dar vad ca-mi umblati pe-altundeva:)). mona si [copil] lia (24.04.2004) [url="http://www.seansimon.com/craciun2004.htm"]CRACIUN[/url] [url="www.seansimon.com"]site-ul nostru[/url] [url="http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=31961"]asa s-a nascut lia[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Scumpa Laura, Ti-am citit mesajul si mi-au venit lacrimi in ochi. A fost intr-adevar un adevarat cosmar pentru voi. Imi imaginez cit poate suferi un suflet de mama vazindu-si copilul intr-o astfel de situatie. Te pupam si te imbratisam strins de tot sa-ti treaca durerea si sa uiti necazul prin care ati trecut. Il pupam si pe scumpul Mihnea care a fost tare voinicut sa faca fata cosmarului. Asa cum ti-ai propus , trimite scrisori, poate nu vor ramine nepedepsite anumite "asistente" si poate vom ajunge sa auzim si noi ca sau facut ceva schimbari spre bine in sistemul sanitar romanesc. Capul sus si sa va pazeasca Dumnezeu, pe tine si pe copilas! Mamica si[copil]Patrick(31 mai,2004/4kg,50cm,scor Apgar 8/9)poze http://photos.yahoo.com/gratepeter
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Am trimis mesajul fara sa-l recitesc sau sa-l termin ca stateam de mult cu el acolo si mi-a fost frica ca-l pierd ... asa de "ocupata" m-a tinut Cris. Laurina, mamica viteaza ce esti ... am citit cu sufletul la gura si tare trista povestioara voastra. Prin cate ati trecut ... imi pare rau de Mihnea si de tine ... lasa ca a trecut, poate a fost o incercare prin care ati trecut amandoi cu brio ... incearca s-o vezi asa. Altfel nici nu stiu ce sa spun ... doar: multa sanatate sa nu mai faceti astfel de experiente! Dupa multi ani am reintrat si eu intr-un spital in Ro. si m-am ingrozit ... ai dreptate si m-as bucura enorm sa nu uiti de scrisorica propusa ... cine stie, poate daca ar face-o toti s-ar schimba ceva ... barem in comportamentul unora. Mihnea cum mai e acum? Sper ca si-a revenit micul viteaz si tu te-ai linistit putin. Ca sa vezi ce comportamente diferite la doctorii de aici si cei din tara ... a facut si Cris caca verzui dupa ce l-am dat pe lapte de bb probiotic (inainte ne chinuiam cu constipatia, dupa lapticul nou facea kk, dar verzui), asa ca am intrebat-o speriata pe pediatra de atunci. Raspunsul ei: nu-i ba, important e sa faca nu ce culoare are. Deci nici nu stiu daca puiul meu a avut ceva sau nu ... a trecut de la sine, dar dupa cateva saptamani. Cand a fost sa-i faca analizele, tot asa, le-au facut la insistentele mele ... si cred ca in sinea lor ma numeau o mama nebuna. Ca sa vezi ... acum nici nu stiu cum e mai bine ... Multa sanatate din nou si milioane de pupicuri ptr. Mihnea! Mona, eu sunt aici, dar ocupata cu "job-ul" meu, pe nume Cris :) Promit poze noi, numai ca sunt unele pe computer-ul lui tata in München, unele la Boby la servici ... iar timpul lipseste. Oricum saru'mana de compliment [I] Si ai grija ce zici de Liutza ... ca nu-i fandosita ci cea mai cumintica dulcica de pe pamant! O pupam dulce! Madutzo, pe unde esti? Ce mai faceti? Dar Zulufata mica? Fetelor, sa nu ma uitati cu sfaturi ptr. olita ... astept si eu ... oricum, intai trebe sa luam olita ... si sa mai asteptam, ca dupa cat e de agitat si zgubilitic nu cred ca sta pe ea. Si e oficial, fi-miu e ciudat ca ma-sa [:D] ... azi mi-a papat ca ultimul fomist. De nu mi-a venit sa cred ... dar din borcanel ... si eu care ziceam ca-i mare ... i-a placut mult. I-am dat Spaghetti bolognese ... cred ca-i place mai mult borcanas decat ce face mama lui ... cu toate ca la München a papat supa cu galusti si ciorba de vitel (tot de mine facute). Nu-l mai inteleg ... poate o fi fost mai fandosit ieri ... Va pup si va doresc o seara buna! Si bb-i sanatosi ca asta-i cel mai important lucru! Irinusha & [copil] Cris ( 3 Mai 2004 ) [url="http://community.webshots.com/user/fam_irimia"]poze[/url] si [url="http://community.webshots.com/user/crisulici"]pozilici[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Of, of, prin cate ai trecut si cate ai tras, draga Laura. De groaza spitalele astea, te inteleg prea bine. Si eu a trebuit la un moment dat, cand Iustin a avut infectie urinara, sa-l internez, dar cand am vazut conditiile: 2 copii intr-un pat, peretii gauriti, conditii mizere, de nedescris, am refuzat internarea. Bine ca a trecut si se simte bine acum. Ce curajoasa ai fost, de fapt, ce nu face o mama pt copilul ei. Imbratiseaza-l pe scumpul de Mihnea. Monet,Diana,Grate, multumim pt. felicitari. Dragul de el, e asa nostim cum musca lingurita, cand ii dau sa pape. Diana, parca tu intrebai la un moment dat cum se comporta la san dintosii. Iustin papa san normal, ca si pana acum, nu musca. Ioana, interesante informatiile tale. Chiar, or fi adevarate? Carmen si[copil]Iustin(5.06.2004) [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/mephala30/my_photos"]Album Iustin[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...