el are un copil

[canuta-om-sucit]

Da este normal. Sunt femei care nu pot creste alti copii, decat cei care sunt nascuti de ele. E bine ca recunosti lucrul asta, nu cred ca ai vrea sa spui ca e ok si apoi sa devii o mama vitrega precum cea din Aba-ca-Zapada. Se simte imediat diferenta intre o mama care a nascut si una care a adoptat. Asta e parerea mea si sa stiti ca e un lucru observat. aura

[Estelle]

Dumnezeule, dar unde am spus eu ca nu iubesc acest copil? V-am spus ca e o fetita adorabila, si o iubesc mult. M-am trezit cu un copil si asta fara sa-mi fi dorit sau propus asta! Si realizez chiar foarte bine ca un copil nu e o jucarie, si consider ca am o responsabilitate si mai mare fata de ea pt ca EU AM ALES SA-I FIU MAMA! cand nasti copilul tau e altceva, asa a vrut Dumnezeu.. Am 26 de ani

[Estelle]

[quote]Originally posted by adivio
Uite, m-am tot gandit cum sa te ajut sa te intelegi pe tine in primul rand si sa poti lua si o decizie. Iti pun urmatoarea intrebare: Daca ai fi pusa in situatia de a nu putea avea propriul copil(de a naste), din motive pur medicale, ai fi in stare sa adopti? [quote] Raspunsul este da, chiar daca as putea face copii, adoptia mi se pare un lucru minunat si n-as avea probleme cu lucrul asta, l-as iubi ca pe propriul meu copil.Imi plac foarte mult copii

[adivio]

quote:

---

Originally posted by canuta-om-sucit
Da este normal. Sunt femei care nu pot creste alti copii, decat cei care sunt nascuti de ele. E bine ca recunosti lucrul asta, nu cred ca ai vrea sa spui ca e ok si apoi sa devii o mama vitrega precum cea din Aba-ca-Zapada. Se simte imediat diferenta intre o mama care a nascut si una care a adoptat. Asta e parerea mea si sa stiti ca e un lucru observat. aura

---

Off topic: Oare asa sa fie? Care este diferenta? O simpla privire la topicul " Adoptia sau a iubi copii fara limite" poate va schimba optica. Adivio&Ioana-nazdravana

[Sabina]

Euam trecut prin aceleasi stari ca si tine.Sotul meu are un baiat din an prima casnicie, care nu s-a inchiat prin divort, ci tragic...baiatul a ramas fara mama la 9 ani. Si mie mi s-a parut ca nu am toata atentia eu( si nu aveam ca tine 26 de ani, aveam mult mai putini, acum am 25 si o fetita de 2) asa eu cred ca tre sa te maturizezi, nu sunt de acord cu scarmanusa aicia( scarmanus mi-e f.simpatica, altfel nu o mentionam [:D]) Dar iti spun...e cam egoista senzatia asta ca nu simte el la fel ca tine, ca nu va avea emotia primului copil etc.Sunt pur si simplu copilarii.Alte lucruri sunt importante.Acum iti pui niste intrebari....dar nu sunt cele potrivite, sunt prea distructive.Iubirea nu se dezvolta pe fondul asta, ci pe cel al responsabilitatilor. eu spun sa nu te mai alinti...sau fa-o pe alte teme. [:D] Mai ales ca iubesti aceesta fetita. El va avea aceeasi emotie ca tine cand veti face copii, te asigur. lasa filosofeala, ca pierzi viata si marea iubire asa. [pup] [harp]Sabina si[fetita] Sofia Galagia [url="http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=834"]Poze cu noi[/url] [url="http://community.webshots.com/user/sabinelu"] Cele mai frumoase fete[/url]

[dpintilie]

quote:

---

Originally posted by Sabina
Dar iti spun...e cam egoista senzatia asta ca nu simte el la fel ca tine, ca nu va avea emotia primului copil etc.Sunt pur si simplu copilarii.Alte lucruri sunt importante.Acum iti pui niste intrebari....dar nu sunt cele potrivite, sunt prea distructive.Iubirea nu se dezvolta pe fondul asta, ci pe cel al responsabilitatilor. eu spun sa nu te mai alinti...sau fa-o pe alte teme. [:D] Mai ales ca iubesti aceesta fetita. El va avea aceeasi emotie ca tine cand veti face copii, te asigur. lasa filosofeala, ca pierzi viata si marea iubire asa. [pup] [harp]Sabina si[fetita] Sofia Galagia [url="http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=834"]Poze cu noi[/url] [url="http://community.webshots.com/user/sabinelu"] Cele mai frumoase fete[/url]

---

Sabina, nu-s copilarii...sunt nevoile ei, poate tie ti se par puerile, dar pentru ea sunt esentiale. Eu o inteleg. Desigur, poate sa-si nege toate nevoile si sa pretinda ca totul e in regula. Asta mi s-ar parea imaturitate, insa. Maturitate este cand pui in balanta toate nevoile tale, toate pro-urile si contra-urile si iei decizia cea mai buna. Faptul ca se gandeste ce se intampla daca se casatoresc si ea tot nu poate sa treaca peste ceea ce simte acum, divorteaza si fetitza isi pierde pentru a doua oara mama, ma face sa cred ca Estelle e suficient de matura. Scarmanus, sunt de acord cu tine. Estelle, iti ramane un singur lucru de facut, analizeaza-te bine pe tine, imagineaza-ti viata ta alaturi de el. Asteapta, nu te arunca in nimic fara sa fii convinsa ca e un lucru bun.

[craciunitza]

"Prietenul meu a fost casatorit si are o fetita iar eu nu pot trece peste asta. E normal?" Da, estelle, este normal. Nu suntem toti la fel, simtim si visam in multe feluri. Important este sa stii ce vrei si sa nu lasi promisiuni in urma ta. Singura spui ca "nu pot trece peste asta". Ok. Nu poti, nu treci. Intrebarea "e normal?" ar fi trebuit sa fie "e corect?". Nu, nu este corect ce faci. Nu certati copiii cand viseaza!

[didita]

De ce nu e corect? Sentimentele nu se comanda. Si avem cu totii dreptul de a visa si a fii dezamagiti ca viata nu prea seamana cu ce-am visat. In situatia descrisa, mi se pare legima intebarea si chiar o dovada a faptului ca tine la fetita si o ingrijoreaza faptul ca ar putea sa o raneasca. Daca ar fii asa usor sa-ti spui trebuie sa-i iubesc pe amanadoi la fel, sa ma bucur ca si cum ar fii a mea etc etc... si ar merge viata ar fii extrem de simpla.

[Estelle]

Am stat si-am citit , si-am recitit toate sfaturile voastre, toate parerile voastre , in unele m-am regasit , in altele nu , unele m-au pus pe ganduri.. Din fire sunt o persoana altruista, ma las pe mine pentru altii, imi calc pe inima si-mi inhib dorintele si visele pentru a nu rani pe cineva chiar daca cei care ma cunosc ma vad mai rece, Simt diferit de ceea ce par a fi si asta pentru ca nu am nevoie de recunostinta, nu vreau sa mi se raspunda frumos la ceva frumos , vreau ca ceea ce primesc sa primesc pentru ca asa a simtit persoana respectiva. Ceea ce m-a determinat sa postez aici a fost faptul ca sunt de mai bine de jumatate de an cu acest barbat timp in care sufletul meu nu-si gaseste pacea, ratiunea este contra sentimente si invers si nu trece zi sa nu ma gandesc daca ar trebui sa ma opresc sau ar trebui sa continui. Si mi se pare ca aproape un an este o perioada foarte indelungata in care ar fi trebuit sa gasesc acest raspuns si poate ca nu-mi dau seama de anumite lucruri si asta e veriga lipsa in luarea unei decizii. De zeci de ori i-am spus GATA, nu mai vreau , nu mai pot si de fiecare data m-am razgandit ...si asta se intampla ori de cate ori ma dezamagea cu ceva. Iar acum stau si ma gandesc daca ati avut dreptate cele care mi-ati spus sa ma gandesc mai bine cat de puternice imi sunt sentimentele fata de el.

[Aprilie]

Caz concret,in familia mea: cumnatul meu are o fata din prima casatorie si inca una,din a doua casatorie (diferenta de virsta intre fete-18 ani). Actuala sotie-care l-a cunoscut la 2 ani dupa divort (mai tinara cu 13 ani) l-a iubit la nebunie dar nici azi nu o suporta pe prima lui fata,care locuieste cu ei de 5 ani. In timp,lucrurile s-au agravat,din pacate...Norocul e ca sotia nu lucreaza (n-a facut-o niciodata)si ca el face o gramada de bani... Ar putea fi super fericita (are -material- o situatie f. buna,bani,casa,business,masini tari,etc)dar din pacate nu e,o streseaza prezenta fetei lui la maxim (desi sta in alta "parte" de casa,cu intrare separata). Nu poate suporta sa vada ca el o suporta financiar pe fata,Mercedes (are de unde),bani,haine si bijuterii... Mi se plinge constant, in toti anii astia... Cu toate astea,eu cred ca nu face bine... si ca e normal ca sotul ei sa-si ajute financiar fiica din prima casatorie atit cit poate ! Deci - cind decizi sa te casatoresti cu cineva care are deja un copil,iti asumi riscul de a face fata unor situatii grele, care nu pot fi rezolvate nici macar cu foarte multi bani ! Gindeste-te bine ! Viata e asa de complicata oricum...