Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Plimbari domoale pe Ghetar


Recommended Posts

 

Ne vedem pe 25 ? Cine, cati, unde ?

 

oofff.. si eu mi-as dori sa va cunosc pe fiecare in parte. In mare, mi-am facut o impresie despre voi din ceea ce scrieti sau din poze dar tare mult mi-as dori sa va cunosc. Dar e asa departe de noi locul de intalnire... [:(]  Michelle, buflea, viviana, rufus, aminna, nasuc, elyda, yagmur, Mihaelele :)), corinadanai, alinuk, mikyy, monica, laura si restul tare as vrea sa va cunosc pe fiecare in parte ...

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 614
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

Buna dimi inca si de la mine... Unde a venit toamna. E frig si innorat.

 

aseara a fost furtuna rapida si groaznica. Conduceam, mi-a fulgerat in fatza masinii. Tunetul... Asta da senzatie tare. Mi-a scuturat masina, a fost o una de soc venita de sus, parca mi-a cazut un bloc in cap si a trecut direct prin mine. Nu am mai intalnit asa unda puternica inca.

 

azi am fost la marele oras, sa ne luam si noi vizele de state. Nu pot sa inteleg de ce nu fac un pre-screening si sa trimiti pasapoartele prin posta. In 10 min de cand am intrat in consulat era gata totul. Ne-au intrebat 2 intrebari, care se vedeau si in acte. De ce am aplicat pt regim de urgenta. Pai in regim normal a primit appointment la 2 zile dupa ce se etrmina vacanta. Aha. Bine, multumesc, multumesc, la revedere, la revdere... Am mai stat la o cafea, ca tot platiseram parcare

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

In mare, mi-am facut o impresie despre voi din ceea ce scrieti sau din poze dar tare mult mi-as dori sa va cunosc. Dar e asa departe de noi locul de intalnire... [:(]  Michelle, buflea, viviana, rufus, aminna, nasuc, elyda, yagmur, Mihaelele :)), corinadanai, alinuk, mikyy, monica, laura

 

Despre mine nu ai cum sa iti faci o parere care sa se apropie de adevar, pentru ca eu sunt ceva de neimaginat.:)):)):))

Vorba ardeleanului:asta or îi ceva or merje undeva.:)(:))

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

 

Wow! Unde locuiesti? Sau pe unde te invirti? Ca daca merg de-aici pina la job imi iese o lista nesfirsita de servire "reprosabila" in engleza... De la tanti care vinde la alimentara pina la echipajul lui AirTransat cu care-am mers in Mexic acum citiva ani si care nu numai ca nu intelegea ce ziceam eu in engleza da' nici nu se straduia! Ca sa nu mai zic de afisele din metrou, ca daca esti anglofon si ti se face rau in metrou poti sa mori acolo din punct de vedere francofon, o instructiune nu e in engleza! Ah, sau la scoala lui Catrinel: secretara, sefa de la service de garde, una din cele trei invatatoare care o sa aiba maternelle, una nu stie engleza si, din nou, nici nu incearca sa te acomodeze.

 

Ma duc sa recuperez la citit, sper ca toata lumea e bine!

 

Simonna

 

 Locuiesc intr-un cartier destul de anglofon al Montrealului, e drept, dar lucrez la o comisie scolara francofona. Cunosc multe scoli din cartier, parintii sunt cam 99% anglofoni si majoritatea imigranti, dar personalul ii "acomodeaza", li se vorbeste si li se trimit scrisori in engleza. Ca sunt exceptii nu contest, totusi persoanele a caror responsabilitate specifica e sa comunice cu parintii (directorii, invatatorii, profesorii), o fac si in engleza daca e cazul.

Cat despre afise exclusiv in franceza, sau in aceeasi nota semne de circulatie exclusiv in franceza (faimosul Arrêt), situatia nu e agreabila, revin insa la ideea ca in Quebec singura limba oficiala e franceza. Deci nu sunt obligati sa puna afise bilingve.

Vrem-nu vrem, in virtutea legii, noi cei care locuim aici suntem obligati macar sa intelegem si sa comunicam functional in franceza, nu invers.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Elyda ce frumos ai spus...citindu-te mi-am dat seama ca pe mine un lucru m-a marcat asa cum scrii tu...nu moartea lui tata ci accidentul sotului in Thailanda. Atunci, in clipele acelea cand l-am vazut zburand de pe moped si apoi clipele pana am traversat strada nestiind ce gasesc pe jos din el, daca e viu sau mort, apoi minutele pana a venit salvarea, pana l-au dus la spital, urletul salvarii in orasul acela mare, trecutul pe rosu si depasirile ce le facea salvarea...apoi minutele interminabile dupa ce l-au luat si eu am asteptat sa mi se comunice ceva, atunci in clipele acelea mi s-a schimbat viziunea despre viata, relatii, comunicare...in prima noapte cand el a ramas la intensiv, stand in pat ma gandeam ca daca e un vis asta pe care il traiesc acum, si cand ma trezesc el e mort...au fost asa niste stari de parca eram high, drogata cumva, nu stiu sa explic...pana l-am vazut pe picioare si stiam ca e ok, eram in transa efectiv...

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ah, eu innebunesc cand aud cum isi spun sotii mama si tati. Mi se pare de-a dreptul pervers :))))))

 

Mie prietenii imi spun unii pe nume (are din fericire nu are diminutiv), iar altii folosesc porecla din copilarie care e si ea ok. mama-mea, taica-miu, bunicii imi spun .... ingeras/ingerita. Asa imi spune si sotul. Deci e un sambure de adevar undeva :)))) Am avut de-a lungul timpului ff multe nume de alint, dar niciodata 'pui' si derivatele de pui. Am inceput cu Tzuchi, am ramas pe parcursul timpului fideli 'Iubi'-ului, de ceva timp suntem 'Parci'. Eram intr-o faza de alint cu iz de animalute si sotul dorea sa exprime un animal, dar a iesit cu totul altul---Parciul. Care e de fapt un tap in calduri (printre altele). Si am ramas la asta. Parcius'n sus si Parciu'n jos.

Cand ne-am casatorit cum eu nu voiam sa iau numele lui si el nu il voia pe al meu, iar impreuna era prea penibil sa le lasam, i-am propus sa ne schimbam amandoi numele si sa ne cheme Iepurescu.

'Vine doamna doctor Iepurescu la dvs'. 'domnul Iepurescu-

 

Cand am ajuns aici la spital m-au intrebat colegii cum ma striga prietenul, m-am gandit ce amuuzant ar fi fost sa apara T. la spital si sa-l auda pe sefu' Iubi, haideti la sala'. :)))))))))))))

 

Aici toti imi spun prenumele, evident.

 

 

 

Mie Vivina nu imi place, si astag din cauza unui film. Unul cu Robert Downey Junior (pe care il iubesc), cand el e un psihopat inchis intr-un spital de psihiatrie...horror.

 

 

Momentan sunt intre garzi...ma gandesc acum daca sa dorm sau sa merg la sala...cred ca voi dormi si poate merg dupa aceea.

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

 un praf luat de la farmacia veterinara si o zgarda

scuze, dar asta nu inseamna ca nu-i trec indiferent cu orice ai da-o.

 

iar acum, ia sa-l dau in fapt pe motanul din dotare: si el mai face din cand in cand surprize pe langa litiera (de fapt pe langa litiere, ca avem 2 sau 3 in balcon, plus una acoperita in bucatarie). are 9 ani, si inca n-am reusit sa inteleg de ce o face - la un moment dat presupuneam ca e o frustrare legata de plecarile mele dese, dar se intampla si cand stau pe-acasa. insa-s convinsa ca un motiv are, si nu mi-a trecut prin minte sa-l dau afara.

 

sa indraznesc sa intreb si ce mananca pisica? sau mai bine sa spun doar ce mi s-a spus si mie - ca Whiskas si Friskies reprezinta pentru ele ceea ce reprezinta fast-food-ul pentru noi, si le faci cam tot atata bine hranindu-le cu asa ceva, cum le-ai face copiilor hranindu-i la McDonalds. si nu, mancarea de calitate nu-i mai scumpa decat minunile astea.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

oofff.. si eu mi-as dori sa va cunosc pe fiecare in parte. In mare, mi-am facut o impresie despre voi din ceea ce scrieti sau din poze dar tare mult mi-as dori sa va cunosc. Dar e asa departe de noi locul de intalnire...

las' ca te faci tu mare si ajungi si prin capitala [:)]  [flo2]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu am vazut ca intotdeauna un necaz sau o situatie dificila , are si o parte buna.Daca avem bunavointa sa cautam, vedem ca ori avem ceva de invatat, ori aduce o schimbare in bine.Cat de mic ar fi binele asta ar fi bine sa ne intoarcem atentia spre el si trecem mai usor peste probleme.E si un mod de autoaparare impotriva efectelor pe care le aduce problema respectiva.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...