imi/ne lipseste ceva...

[Lea_des_bois]

intr-adevar, cred ca m-am implicat cam mult si am creeat proaste obiceiuri. Dar nah, cand eram acasa si m-a sunat el ca baiatul cel mare a lesinat si mama'sa a raspuns scolii ca nu e ziua ei, sa-l sune pe tata'su, ce era sa fac, sa-l las pe baiat pe banca in fata scolii pana ajungea tata'su intr-o ora si ceva? Si daca tot m-am dus dupa el, nu pot sa vad daca nu poate sa ma primeasca medicul pt o consultatie? ca el ar mai avea ceva de terminat la job si eu tot sunt in zona... si eu ce sa spun, ca nu? ce vina are copilul ca are o mama "ocupata" si un tata debordat?

 

Nu mi-au cazut din galoane dar da, ma enerveaza cand mi-o iau in freza; comentarii si reprosuri gratis. Pt fata tot eu trebuie sa alerg caci el ii ocupat si ce, numai el sa le faca pe toate? si eu lucrez la patron, cu carte de pontat. el e propriul lui patron si cand e obosit nu-l deranjeaza ca ajunge la 9.30 , dar ia sa-i spun sa plece mai tarziu pt cresa; sa-l fi vazut cum facea ca trenul

[Lea_des_bois]

fosta ne multumeste spunandu-ne ca vine dupa ei la ora 13 si ajunge pe la 18. asta'i merci-ul

[danielag]

Eu nu-s căsătorită dar stăm împreună de mulți ani (imediat 10). Mi se pare tare egoist modul în care pune soțul tău problemele. El are drepturi, tu nu prea.

 

Eu m-aș supăra rău dacă pe termen lung nu am avea aceleași drepturi și obligații în casă. De exemplu la noi gătește cine are chef și timp. Preponderent eu. Dar dacă eu nu am timp (s-a întâmplat să nu am timp să gătesc chiar într-o zi când lucram de acasă) nu comentează. Pune mâna și face ceva rapid sau ieșim să mâncăm o ciorbă la restaurantul unor prieteni. Dacă eu gătesc, el spală vasele (și invers, când gătește el spăl eu vasele). Similar cu restul treburilor în casă.

 

Prin natura lucrurilor el e ceva mai social ca mine, are prieteni cu care iese, câteodată eu nu pot ieși cu el. Nu a comentat nici măcar o singură dată când am ieșit separat, cu prietenele mele. Mi s-ar părea și aiurea să o facă. Așa cum eu nu comentez când iese (nici nu-l sun când întârzie, nici nu-l bat la cap să vină la ora X), mă aștept ca și el să facă la fel.

[Lea_des_bois]

si nu ii poti spune nu pt data viitoare caci o facem pt baieti, nu pt ea (scuze pt scris, o fac de pe tel.)

 

si el nu merge cu baietii la cumparaturi (de altfel face din ce in ce mai rar cumparaturi); ii vine o idee si gata, go. chiar daca discutasem altceva sau discursul lui a fost nu am, descurca-te

Editat de Martie 9, 2016

[danielag]

Văleu, ce mamă! Îi leșină copilul la școală și zice că nu e ziua ei de luat copilul, ci e ziua tatălui.... 

[Lea_des_bois]

Buflea, stiu ca si cu fii'mea va fi la fel, nu-mi fac iluzii nu-i ea mai cu mot. Dar macar e a mea si daca trebuie sa tip, o fac, asta e, ghinionul ei ca are o mama nebuna :-)) Si o "oblig" sa stranga, daca nu, i le arunc eu in garaj sau la cos.

 

Dar pt baieti nu-mi permit un astfel de comportament dar nici sa strang eu non-stop nu-mi pica bine. Sotului sau ii trebuie timp sa-l deranjeze sau face comentarii ca e dezordine si numai el strange, si-o s-o faca si de data asta...

 

Sunt convinsa ca astfel de discutii sunt poate in multe case, dar revin la buba mea: de ce imi ceri implicare totala ? ce obligatie am eu?

[buflea]

Eram odata la o carciuma cu niste prieteni. Eram multi, vreo 10 adulti si 6 copiii de o varsta. Unul dintre cupluri, cu 2 copii, este asa, mai profitor,  mai diferit cred eu ...adica ei niciodata nu au bani, niciodata nu pun bani la final asa rotunjit, sunt atenti la cent ce consuma si platesc tot la cent, daca pleaca inainte nu lasa bacsis ...etc. Ca socializare sunt foarte ok, glumesc, rad, atarna ore intregi, sunt placuti amandoi si au doi copii foarte reusiti.

 

La carciuma asta, dupa niste ore de stat la masa cu o bere in fata, ne-am trezit cu totii ca ne e foame ...si noua si copiilor. Si stiti voi cum e asa la gramada, cine vrea, cine comanda, cat mananca fiecare, cine pentru cine comanda. Toti ne-am inscris acolo pe lista, am decis intre noi cine ce pizza imparte ...ei nu, ca ei nu vor nimic, ca lor nu le este foame, ei nu mananca.

 

"Ok, dar copiii vostri ? "

 

"Nu, nici ei nu vor nimic, nu le e foame"

 

"Pai i-ai intrebat ? Ca celorlalti copii li s-a comandat pizza"

 

"Nu, nu ii intrebam, daca le e foame sa rabde si sa manance acasa. [fri] "

 

"Ok ..."

 

Vine pizza, se imparte intre cei ce au comandat, chemam toti copiii la masa, aia doi vin si ei la masa ca nu mai aveau cu cine se juca, pizza calda, aburinda, mirosea de mureai ...toata lumea cate o felie in fata, numai ei 4 nimic. Nu trec 5 min si unul din copii lor spune in gura mare

 

"Mama, mi-e foame, vreau si eu pizza"

 

"Lasa ca nu mancam aici, avem sarmale acasa"

 

"Dar nu vreau sarmale, vreau si eu pizza"

 

"eh, poate iti da cineva o gura"

 

Fiu-meu : "eu nu dau nimic " ...si dupa fiu-meu toti copiii ca nu au de dat.

 

Culmea este ca nici un adult nu s-a oferit sa le dea copiilor alora pizza, nici macar eu ...si mi-a fost o jenaaaa si o milaaa de copii aia si niste nervi pe nesimtirea parintilor ...

 

Le-am sugerat totusi sa mai comande o pizza, sa imparta cu cieva ...si nu au vrut bai, au mai comandat cate o bere pentru ei si copiii au ramas sa manance acasa ...sarmale.

 

Concluziile mele :

 

- deci pentru bere existau bani, dar pentru copiii exista mancare acasa

 

- daca ei, parintii, au rezistat sa isi vada copiii stand cu o farfurie goala in fatza si salivand dupa pizza altora, de ce mi-ar fi mie mila de ei ?

 

- nimeni dintre adulti nu a oferit o felie de pizza copiilor alora, gandind ca mine probabil

 

- dupa intamplare, unii dintre adulti au spus ca ei s-au simtit foarte prost si ca nu vor sa mai retraiasca aceasta experienta ...s-a discutat mult evenimentul la radio-santzul comunitatii ...ca sunt zgarciti, ca sunt nesimtiti ...da, poate sunt, dar ce sa facem noi ? Sa-i scoatem din grup ca nu vor sa-si hraneasca copiii in public ?

 

- eu am fost si trista si infuriata ...si am decis sa nu imi pese de durerea unor copii, daca pe parinti ii doare in cot.

Editat de Martie 10, 2016

[Marox]

Doamne, Buflea, ce poveste teribila asta cu pizza! Parca va si vad pe toti in jurul mesei si copiii aia saracii...Probabil ca s-a intimplat situatia de mai multe ori sau ceva asemanator, de nici un adult n-a vrut sa cedeze. Ati incercat sa dati o lectie parintilor si au iesit prost copiii.

[salcia]

Buflea, urata poveste :(! Dar ce sa mai comentam cand in cazul Leei mama baietilor nu se duce la scoala nici macar cand unul dintre ei lesina. Foarte trist.

Situatia descrisa de Lea mi se pare trista pentru copii si tare nedreapta pentru ea. Lea, din ce ai scris tu aici pari o persoana cu foarte multe calitati, pe care sotul din pacate nu le apreciaza, desi profita foarte mult de ele. Si asta nu mi se pare deloc ok. El are o multime de pretentii de la tine si mai deloc de la el insusi. Mi se pare incredibil de nedrept ca tu faci atatea eforturi si in loc de apreciere primesti reprosuri imediat cum nu-i convine ceva.

La fel, nu mi se par deloc in regula diferentele pe care le face intre copii, si faptul ca baietii lui sunt ai vostri, iar fetita e mai mult a ta. Financiar lucrurile iar nu par a fi corecte, sprijin in casa nu ofera (dimpotriva, profita de tine si de verisoara ta), cand e vorba de activitati tot pe tine cade responsabilitatea, cu fosta nu poate sa echilibreze situatia etc. etc. etc. Si in plus face si tot felul de mutre si reprosuri daca trebuie sa stai peste program (culmea, de parca o faci de placere sau ca sa-i faci lui in ciuda), daca vrei sa iesi cu fetita, daca il rogi sa cumpere ceva cat de mic pentru fata, daca il rogi sa ajute cu ceva in casa etc. Un comportament meschin si "entitled", de om care crede ca i se cuvin toate si nu stie sa aprecieze ceea ce are. 

[michelle-usa]

si nu ii poti spune nu pt data viitoare caci o facem pt baieti, nu pt ea (scuze pt scris, o fac de pe tel.)

 

si el nu merge cu baietii la cumparaturi (de altfel face din ce in ce mai rar cumparaturi); ii vine o idee si gata, go. chiar daca discutasem altceva sau discursul lui a fost nu am, descurca-te

 

cred ca ti s-au dat sfaturi f bune, si iti spun si eu din experienta ...e bine,  sa pastrezi o anumita distanta, sa te implici numai cind esti solicitata si numai cand parintii nu pot....cu cit te implici mai mult...cu atit vei iesi mai shifonata din situatia asta si multe se vor sparge in capul tau.

 

treb sa tragi o linie cat mai de curind pana esti dornica sa te implici si incearca sa vezi asta si in viitor..., cu cit mai trece timp si vor creste baietii cu atit iti va fi mai greu.

 

dar problema mare cred ca e relatia care o ai cu sotul tau, nu am avut timp sa citesc toate mesajele postate...dar mie neclar de ce sutn aceste discutii cu banii tai/banii mei...cine si ce contribuie...nu stiu dar mi se pare o situatie neclara....lipseste ceva...

 

trebuie sa stati de vorba si sa o luati cu inceputul in detaliu...sa pui pe hirtie toate problemele care le aveti si sa discutati sa va clarificati situatia.

Editat de Martie 9, 2016