Adriana mica Postat Ianuarie 17, 2011 Autor Raport Distribuie Postat Ianuarie 17, 2011 Cred ca nimic pe aceasta lume nu este intamplator. Chiar daca ne imbatam uneori cu apa rece un lucru este sigur: nu putem controla niciodata pe deplin toate dimensiunile existentei noastre, oricat de mult ne-am dori acest lucru. Si dincolo de acest joc la hazardului, ceea ce ramane este modul in care decidem sa ne asumam alegerile pe care le facem. Acum cateva zile ma aflam pe trotuarul din fata firmei, asteptand sa vina taxiul. Era o ora tarzie in noapte iar eu stateam pe bordura si tropaiam de nerabdare si de frig. Ca prin vis, am vazut cu coada ochiului cum o masina intra cu viteza mare in depasire, si trece razant pe langa mine. Instinctiv, am reusit sa fac jumatate de pas in spate, si doar pt o clipa mi-a fulgerat prin minte gandul ca s-ar fi putut termina tragic. Adesea suntem atat de coplesiti de griji cotidiene, incat uitam ca totul se poate sfarsi intr-o fractiune de secunda. Sunt insa momente ca cel intamplat mie, cand simti ca mai primesti o sansa. De aceea, pactul pe care il fac cu mine insami este unul ambitios. Am decis ca nu voi mai ingadui sa sa apara in sufletul meu remuscari pt alegerile trecute sau pt momentele de slabiciune de care am dat dovada uneori, si nici regrete care sa nu se materializeze in fapte. Poate ca pana acum am fost norocoasa, dar maine... cine stie? Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu' (26sept2006) Uite ce mare am crescut... Povestea merge mai departe... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Chuny Publicat Ianuarie 17, 2011 Raport Distribuie Publicat Ianuarie 17, 2011 te citesc de cateva zile si am impresia ca te afli la un moment de rascruce. As confirma ca da, uneori totul se poate opri intr-o secunda. Sau totul se poate narui intr-o secunda printr-o intamplare nenorocita si atunci sa realizezi cat de fericit erai inainte, cu toate alegerile pe care le-ai facut ( bune sau proaste) : erai fericit si nu stiai. Mi s-a intamplat si mie sa trec pe langa moarte la o intersectie, de mana cu Vladimir: se facuse verde si am ezitat cateva clipe sa traversez, nu stiu de ce. in urmatoarea secunda o masina a aparut din fata si a facut stanga dupa ce a depasit coloana de masini ce astepta la semaforul rosu. totul cu o viteza f mare, daca am fi facut un pas ne-ar fi spulberat pe trecerea de pietoni cu semaforul verde. Viata noastra nu s-a schimbat atunci, insa s-a schimbat dramatic ceva mai tarziu. Sib Aripi tot mai greleid="maroon"> *** Nasterea ariciului Vladimirid="green"> *** [foto]id="blue"> *** Anna, o nastere cu vitezaid="purple"> id="size1"> Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
marius Publicat Ianuarie 17, 2011 Raport Distribuie Publicat Ianuarie 17, 2011 "Si am decis ca pe viitor nu voi mai permite sa apara in sufletul meu remuscari pt alegerile trecute, si nici regrete care sa nu se materializeze in fapte" Daca vei face asa - asa se va intampla. Ai incredere in tine! Va fi atat de bine cat vei dori tu sa existe in viata ta. Poate peste un minut poate peste o zi sau doua poate mai incet poate mai repede, asta nu stie nimeni dar un lucru este cert. Se schimba. Ai grija de tine. Nu uita sa zambesti. Eu pur si simplu / Pagina legislativa Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Adriana mica Postat Ianuarie 17, 2011 Autor Raport Distribuie Postat Ianuarie 17, 2011 Sibylle, nu stiu sigur daca este vorba despre o rascruce. Sa zicem, mai degraba, ca este un moment in care am simtit nevoia sa inteleg ce anume m-a impiedicat pana acum sa comunic asa cum as fi vrut cu cei pe care-i iubesc si, mai ales ce trebuie sa schimb pentru a nu repeta la nesfarsit aceleasi greseli. Nu mi-a fost usor sa fac acest lucru (caci incercand sa pun in balanta experiente trecute si prezente m-am cam jucat cu focul), dar simt ca acum sunt pe drumul cel bun. Marius, multumesc din suflet pt incurajari. Si de acum, si de atunci. Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu' (26sept2006) Uite ce mare am crescut... Povestea merge mai departe... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Adriana mica Postat Ianuarie 17, 2011 Autor Raport Distribuie Postat Ianuarie 17, 2011 Sibylle, as vrea sa iti mai spun ceva: ma doare sufletul cand ma gandesc la toate mamicile de pe forum care lupta pt a castiga o farama de speranta pt copiii lor. Nici o incercare nu poate fi mai dureroasa decat asta, sunteti un exemplu pt mine. Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu' (26sept2006) Uite ce mare am crescut... Povestea merge mai departe... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Orhidee23 Publicat Ianuarie 24, 2011 Raport Distribuie Publicat Ianuarie 24, 2011 Citind cuvintele tale,acum mi-am amintit o intamplare de cand eram la Liceu,cls a 10-a.Stateam pe scari,iar deasupra mea erau 2 geamuri mari,si vechi,dinalea care se trantesc la fiecare adiere de vant.Era primavara,caldut,si batea un vant usor...La un moment dat am auzit un zgomot putrnic deasupra mea.N-am apucat sa fac nici un gest...si am vazut cum in jurul meu ploua cu sticla.Ambele geamuri se sparsera exact desupra capului meu.Erau gemurile de la sala profesoarala.Mai multi profesori,au iesit in fuga afara sa vada ce mi s-a intamplat,dar in afara faptului ca eram socata de nu puteam scoate un cuvant,nu aveam NICI-O ZGARIETURA.Nici macar una.Imi amintesc si acuma vorbele unui prof: "Fato multumeste la Dumnezeu,ca nu te-ai nenorocit!". Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Adriana mica Postat Ianuarie 25, 2011 Autor Raport Distribuie Postat Ianuarie 25, 2011 Orhidee, nu este doar intamplarea in sine, cel putin nu si de data asta. Unele lucruri te fac sa vezi altfel tot ceea ce este in jurul tau. Pana acum, mi se parea firesc sa incerc sa analizez din toate unghiurile posible alegerile pe care le-am facut, sau sa simt remuscari pt slabiciunile de care am dat dovada in anumite momente. Si asta ma facea nefericita si trista. Dar stii ceva? Pana la urma, acest lucru chiar nu conteaza, controlul pe care avem impresia ca il detinem asupra existentei noastre este doar o iluzie. Important este sa ne traim viata asa cum simtim in fiecare moment, sa ne bucuram de fiecare clipa petrecuta alaturi de cei dragi, sa incercam sa ne simtim impacati cu noi insine. Iar cei care plang, sufera, cauta sau incearca nu dovedesc prin asta ca sunt mai slabi sau mai putin fericiti deca semenii lor. Dimpotriva... Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu' (26sept2006) Uite ce mare am crescut... Povestea merge mai departe... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts